Munții Rodnei au păstrat timp de peste opt decenii urmele unei povești din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. La sfârșitul lunii iulie, o echipă de pasionați de istorie și cercetători a pornit pe urmele unui bombardier B-25 Mitchell prăbușit în zona vârfului Mihăiasa. Expediția nu a oferit încă răspunsul final, dar a adus primele dovezi materiale și, ca orice căutare în munte, și-a avut partea ei de aventură.
În Munții Rodnei, istoria nu se află întotdeauna în arhive, fotografii sau documente. Uneori, ea poate fi găsită sub mușchi, între stânci sau în solul unei păduri, sub forma unei bucăți de metal care, la prima vedere, pare lipsită de importanță.
Pentru noi, însă, câteva asemenea bucăți pot însemna începutul unei povești.Obiectivul expediției a fost identificarea și documentarea urmelor unui bombardier american North American B-25 Mitchell, despre care cercetările istorice indică faptul că s-a prăbușit în Munții Rodnei în timpul războiului. Avionul, asociat cu evenimentele aeriene din primăvara anului 1944, a rămas una dintre poveștile mai puțin cunoscute ale aviației militare din această zonă.
O astfel de expediție sună simplu pe hârtie și Google Earth: identifici zona, urci până la locul presupus al accidentului și cauți resturile.În realitate, Munții Rodnei nu negociază cu planurile noastre.
Drumul de acces, diferențele de nivel, terenul accidentat, vegetația și orientarea în teren transformă rapid o cercetare istorică într-o adevărată aventură montană. O parte din traseu a trebuit parcurs cu mijloace de teren, iar apoi echipa a continuat pe jos către zona de interes.Cu echipamentele de cercetare, aparatele de detecție și toate cele necesare unei zile petrecute în munte, fiecare metru câștigat a însemnat timp și efort.
Dar tocmai aici este farmecul unor asemenea expediții: nu știi niciodată dacă, după următoarea stâncă sau după următorul semnal, vei găsi ceva care să schimbe povestea.
Expediția nu a dus, de această dată, la descoperirea unei epave spectaculoase. Nu există un fuselaj întreg, o aripă sau un motor care să poată fi fotografiat și prezentat publicului.
Au fost găsite însă câteva mici resturi despre care cercetarea ulterioară ar putea stabili dacă aparțin aeronavei căutate. Pentru cineva care privește din exterior, câteva bucăți de metal pot părea puțin.
Pentru un cercetător al accidentelor aviatice, lucrurile stau diferit. Un fragment poate confirma o zonă de impact. O piesă poate indica o anumită parte a aeronavei. O bucată de aliaj, o formă constructivă sau chiar modul în care metalul a fost deformat în urma impactului pot oferi indicii importante.
De aceea, fiecare obiect recuperat a fost tratat nu ca un „trofeu”, ci ca o posibilă piesă dintr-un puzzle istoric. Iar puzzle-ul B-25-ului din Munții Rodnei este departe de a fi complet.
Poate că una dintre cele mai frumoase părți ale unei astfel de expediții este că cercetarea nu se termină atunci când se încheie urcarea.
Începe comparația cu fotografii și documente de arhivă, identificarea pieselor, verificarea poziției în teren și corelarea tuturor informațiilor disponibile.
Asta înseamnă, de fapt, arheologia aviatică: nu doar să găsești un obiect, ci să îi redai contextul și povestea.
În cazul B-25-ului din Munții Rodnei, fiecare indiciu poate contribui la reconstituirea ultimului zbor al aeronavei și la identificarea exactă a locului în care acesta s-a încheiat.
Expediția a demonstrat încă o dată că munții păstrează încă multe povești din perioada războiului. Și, uneori, trebuie doar să știi unde să cauți.
Povestea B-25-ului nu se va opri însă în Munții Rodnei, fragmentele recuperate în cadrul acestei expediții, împreună cu eventualele piese care vor fi descoperite și documentate în viitoarele cercetări, vor ajunge în fața publicului, în cadrul expoziției temporare „Avioane și aviatori din Bistrița-Năsăud”, care va fi găzduită anul acesta de Muzeul Grăniceresc Năsăudean.
Astfel, obiectele găsite în munte nu vor rămâne simple bucăți de metal păstrate într-o colecție. Ele vor deveni parte dintr-o poveste mai amplă despre aviația militară, despre oamenii care au zburat în aceste locuri și despre tragediile aviatice care au lăsat urme în istoria județului.
Pentru noi, acesta este poate cel mai important rost al cercetării: să aducem trecutul înapoi în fața oamenilor.
Expediția a fost rezultatul colaborării dintre oameni pasionați de istoria aviației și cercetători:
Domnii Vasile Vlaşin, Tiplea Aurel, Mitica Laver, Vlad Vasile, de la Inițiativa „Drag de Maramureș”. Georgiu Daniel, de la Asociatia Prospectorii Istoriei și Bistrița Civică, Marius Carhat,(descoperitorul resturilor avionului) implicat direct în identificarea și recuperarea primelor fragmente de la Asociatia Prospectorii Istoriei, domnul Ioan Bica , de la Universitatea Babeș-Bolyai, Extensia Universitară Bistrița și președintele Asociației Bistrița Civică, domnul Gábor Nagy, istoric independent specializat în istoria aviației, care cercetează încă din 1996 destinele aviatorilor britanici, americani și sovietici căzuți în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În prezent, își desfășoară activitatea în cadrul Departamentului de Arheologie al Muzeului Janus Pannonius Múzeum din Pécs (Ungaria). La expediție s-au alăturat și Horațiu și Carmen Ponorean, voluntari din Dej, iubitori ai muntelui și ai istoriei aviatice, a căror prezență și implicare au contribuit la reușita acestei aventuri.
Sustinuți de Muzeul Graniceresc Nasaudean, Rotari Dumitru, Administrația Parcului Național Munții Rodnei, AMVVD Bistrita Oficial, Marcel Alecu
Mulțumim Bistrițeanul.ro, doamnei Ioana Bradea, precum și AGERPRES și domnului Leontin Cupar, pentru interesul acordat proiectului și pentru mediatizarea cercetărilor noastre.
Fotografii: Gábor Nagy, Marius Carhat, Ioan Bica:
